Guvernul vrea să înființeze un așa-numit "Fond de investiții pentru industrializare pe bază de licențe", finanțat de la bugetul de stat, din fonduri UE, din împrumuturi și din investiții private, fond care să cumpere licențe și know-how de producție pentru companii locale cu capital românesc majoritar, în ramurile industriale în care statul consideră că România are avantaje competitive.
Până la un volum de afaceri de 10 milioane de euro, o firmă este responsabilitatea exclusivă a proprietarului, dar după ce trece de acest prag, devine a statului român, care trebuie să o protejeze și să îl îndrume pe proprietar, pentru că orice sincopă a companiilor mari afectează implicit și bugetul țării, a declarat marți Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari hotelieri din România și președinte al patronatelor din turism, la o întâlnire dintre mai multe patronate și reprezentanți ai Guvernului, unde s-a discutat despre capitalul autohton.
Firmele private străine, deși minoritare ca număr, reprezentând doar 7,8% din totalul companiilor nefinanciare din România, generează peste 42% din valoarea adăugată și din cifra de afaceri la nivelul economiei și angajează peste un sfert din numărul total de salariați, se arată în ultimul Raport asupra stabilității financiare elaborat de BNR.
"Autohtonii cu autohtonii, străinii cu străinii: acesta este modelul relațiilor de afaceri cel mai uzitat în prezent" în România, se arată într-un studiu recent elaborat de experți BNR. Potrivit acestuia, cele mai multe companii cu capital românesc își obțin grosul cifrei de afaceri din tranzacții cu firme de același tip.
Antreprenorii români reușesc să scoată profituri mai mari din capital decât acționarii străini cu firme în România, arată Florian Neagu, director adjunct în Direcția de Stabilitate Financiară din BNR. Firmele cu capital străin din România sunt considerate adesea mult mai eficiente decât cele deținute de antreprenorii români, pentru că beneficiază de know-how-ul format în decenii pe piețele de afară.